Horezu, oraș din județul Vâlcea cunoscut pentru ceramica înscrisă în patrimoniul UNESCO, și-a asumat digitalizarea completă a administrației. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Componenta C10 – Fondul Local, proiect C10-I1.1-67), primăria a contractat o platformă integrată de tip Smart City care acoperă întregul spectru al administrației locale: serviciile către cetățean, fluxurile interne, taxele și impozitele și zona financiar-contabilă.

Situația inițială

Horezu a pornit dintr-o situație familiară orașelor românești de dimensiuni similare. Serviciile se ofereau aproape exclusiv la ghișeu, compartimentele țineau evidențe separate, iar orice solicitare însemna o deplasare în programul de lucru. Analiza de nevoi a administrației o spune direct: un număr tot mai mare de cetățeni de servit, proceduri interne nesimplificate și nicio modalitate de a arăta locuitorilor în ce stadiu se află dosarul lor.

Principalele probleme identificate:

• Servicii disponibile doar la ghișeu, fără alternativă online pentru autorizații, certificate sau petiții
• Proceduri interne și metode de lucru încă manuale și nedocumentate
• Evidențe fragmentate pe compartimente, care făceau imposibilă urmărirea unui dosar capăt la capăt
• Transparență limitată, fără un canal prin care locuitorii să urmărească proiectele sau să participe la decizii
• Lipsa unei vederi consolidate asupra relației unui cetățean sau a unei firme cu primăria

Soluția

Vision a livrat o platformă configurabilă de tip COTS, construită pe microservicii și particularizată pentru Horezu fără dezvoltări la comandă. Ea reunește portalul extern pentru cetățeni și mediul de afaceri, site-ul de prezentare al localității, portalul intern al primăriei și al instituțiilor din subordine și platforma specializată pentru taxe și impozite, financiar-contabilitate, resurse umane și salarizare — toate pe aceeași bază de date și același model de securitate.

Peste treizeci de module au intrat în producție: urbanism, domeniul public, evidența persoanelor, transport, asistență socială, audiențe, informații publice și petiții, registrul agricol, autorizații comerciale, taxe și impozite, relații publice, poliție locală, registratură, resurse umane, achiziții, audit, investiții, contracte, juridic, corp control, ticketing și SCIM. O hartă vizuală de tip GIS susține poliția locală în teren, pe tablete și telefoane, iar un modul AI de tip reasoning generează alerte privind posibile încercări de fraudă, corelează datele între compartimente și ajută la planificarea resurselor.

Locuitorii ajung la aceleași servicii pe trei căi — din portal, în orice browser, din aplicația mobilă sau de la infochioșcul din sediul primăriei, unde identitatea se confirmă cu cititorul de cărți de identitate, iar sesiunea se încheie odată cu tranzacția. Documentele se semnează cu token local sau cu certificat calificat în cloud, actele generate de sistem primesc sigiliu electronic automat, iar plata se face cu cardul.

Cum s-a implementat

Graficul a fost strict: echipamente și licențe în patru săptămâni de la semnare, platforma în două luni, acceptanța finală în șase săptămâni de la ordinul de începere. Respectarea lui a depins de configurare, nu de programare.

• Configurare, nu dezvoltare – fluxurile, regulile de business, șabloanele de documente și ecranele s-au construit în editoarele vizuale ale platformei, astfel încât corecțiile s-au făcut în timpul proiectului, nu la o versiune ulterioară.
• Integrările, stabilite de la început – conectorii către ROeID, ONRC, Registrul Auto Român, ghiseul.ro/SNEP, PatrimVen și ForExeBug au fost specificați înainte de configurare, ca modulele fiscale și financiare să se reconcilieze cu sistemele naționale de la bun început.
• Instruirea, parte din predare – zece angajați au parcurs câte minimum opt ore de curs, alături de sesiunile pentru administratori de sistem și de formare a formatorilor, cu materiale în limba română.

Rezultate și impact

Horezu își conduce acum administrația dintr-un singur sistem, nu din mai multe. Amploarea a ceea ce s-a livrat face diferența vizibilă.

Rezultate cantitative:

• Peste 30 de module în producție, pe servicii către cetățean, operațiuni interne, fiscalitate și finanțe
• Trei canale de acces pentru fiecare serviciu — portal web, aplicație mobilă și infochioșc
• Înregistrare electronică și indexare OCR a tuturor documentelor de intrare și ieșire, cu căutare full-text și conector către arhivă electronică autorizată
• Licențiere nelimitată ca număr de utilizatori, cu drept de utilizare perpetuu, plus trei ani de găzduire, suport și mentenanță evolutivă

Rezultate calitative:

• Cetățenii inițiază, urmăresc și finalizează cereri fără să vină la ghișeu
• Fiecare dosar are identificator unic și o pistă de audit completă între compartimente
• Proiectele primăriei și bugetarea participativă sunt publicate în portalul cetățeanului
• Site-ul public al orașului și portalul de servicii au aceeași identitate și același sistem de conținut

Ce am învățat

Horezu arată că dimensiunea unei administrații nu trebuie să limiteze cât de departe merge digitalizarea. Un oraș de această mărime a adoptat aceeași profunzime de platformă ca un sector de municipiu, pentru că sistemul a fost configurat după organigrama și procedurile lui, nu invers. Două decizii au cântărit cel mai mult: tratarea portalului, a infochioșcului și a aplicației mobile ca un singur serviciu omnichannel, nu ca trei proiecte, și licențierea perpetuă, nelimitată, care face ca adăugarea de utilizatori sau deschiderea unui serviciu nou să nu mai coste nimic.